Colagenul este unul dintre cele mai căutate subiecte din ultimii ani atunci când vine vorba despre articulații, oase și mobilitate. Totuși, întrebarea care apare frecvent este: să beți colagen sau nu? Este colagenul într-adevăr un adaos util în rutina zilnică sau doar o tendință de moment?

Pentru a răspunde, este important să înțelegeți ce este colagenul, ce tipuri există, prin ce se diferențiază formele disponibile și de ce literatura de specialitate discută tot mai des despre diferența dintre colagenul hidrolizat și colagenul nativ.

Colagenul este o proteină structurală prezentă în mod natural în țesuturile conjunctive: tendoane, ligamente, cartilaje, oase și învelișurile musculare.

În organismul uman există până la 27 de tipuri diferite de colagen, însă pentru sistemul musculo-scheletic sunt deosebit de importante:

• colagenul tip I – reprezintă aproximativ 90% din structurile de colagen ale țesuturilor supuse tensiunii, precum tendoanele, ligamentele și oasele;
• colagenul tip II – este prezent în mod natural în cartilaj, țesut supus presiunii și solicitării, și reprezintă aproximativ 50% din masa totală a acestuia.

De aceea, aceste două tipuri de colagen sunt cel mai des menționate în contextul articulațiilor și mobilității.

Atunci când vă întrebați dacă merită să beți colagen, un aspect esențial este adesea trecut cu vederea: nu toate formele de colagen sunt la fel.

Pe piață există mai multe variante:

• colagen hidrolizat – colagen descompus prin procesare termică;
• peptide de colagen;
• colagen nativ, nedenaturat.

Diferența dintre acestea nu ține doar de denumire, ci și de metoda de procesare și de păstrarea structurii originale a colagenului.

Colagenul hidrolizat este procesat prin utilizarea căldurii și a enzimelor, ceea ce determină descompunerea structurii sale în componente mai mici.

Literatura de specialitate arată că acest tip de colagen este utilizat, de regulă, în doze zilnice de ordinul gramelor, motiv pentru care apare frecvent sub formă de pudră sau băutură.

În utilizarea de zi cu zi, acest lucru poate însemna:

• cantități mai mari;
• amestecare și preparare regulată;
• o utilizare mai puțin practică pe termen lung pentru unele persoane.

Informații destinate unui public interesat de explicațiile de specialitate; această secțiune conține referințe la publicații științifice și nu reprezintă recomandări de tratament.

În ultimii ani, literatura științifică a descris mecanismul așa-numitei toleranțe orale imunologice.

Potrivit studiilor disponibile, colagenul nativ, nedenaturat, își păstrează structura originală și nu acționează în organism ca o proteină nutritivă convențională.

Se descrie faptul că acest tip de colagen intră în contact cu sistemul imunitar de la nivelul mucoasei intestinale, în special în zona plăcilor Peyer din intestinul subțire, unde participă la procese de reglare imună.

Publicațiile menționează și anumite citokine, precum TGF-beta, IL-4 și IL-10, asociate acestui mecanism.

Atunci când organismul primește prin tractul gastrointestinal cantități de ordinul microgramelor de colagen nativ, nedenaturat, care își păstrează structura originală, sistemul imunitar începe să dezvolte toleranță față de propriul colagen al organismului.

Un astfel de colagen nu este digerat în mod convențional; la nivelul reglării imune, acesta oprește procesele enzimatice degenerative, reduce inflamația și îmbunătățește treptat starea clinică a articulației.

Pentru persoana care îl utilizează, acest lucru înseamnă mai puțină durere, o funcție mai bună și o mobilitate îmbunătățită, aspecte confirmate prin parametri clinici precum WOMAC și scala vizuală analogică a durerii.

Aceste informații se bazează pe studii științifice, precum Crowley et al., International Journal of Medical Sciences, 2009, și Barnett et al., Arthritis & Rheumatism, 1998. Este important de precizat că acestea reprezintă explicații de specialitate ale mecanismelor descrise în literatura științifică, nu recomandări de tratament.

Literatura de specialitate indică utilizarea colagenului nativ în cantități de ordinul microgramelor, tocmai datorită păstrării structurii originale, tocmai pentru că își păstrează structura originală.

Spre deosebire de colagenul hidrolizat, această abordare nu se bazează pe digestia și absorbția convențională, ci pe un mecanism biologic diferit.

În practică, pentru utilizator, acest lucru înseamnă:

• cantități zilnice foarte mici;
• utilizare simplă;
• o rutină mai ușor de menținut pe termen lung.

În realitate, oamenii caută soluții care să fie:

• simple;
• sustenabile pe termen lung;
• ușor de integrat în rutina zilnică.

Mișcarea, exercițiile pentru genunchi, alimentația corectă și obiceiurile zilnice rămân baza.

Suplimentele alimentare, inclusiv colagenul, reprezintă pentru unele persoane un adaos la rutina zilnică, nu un înlocuitor pentru mișcare sau pentru un stil de viață echilibrat.

• întrebarea „să beau colagen sau nu?” conduce în primul rând la diferența dintre formele de colagen;
• colagenul nativ poate fi utilizat eficient în cantități foarte mici;
• este important să înțelegeți diferența dintre colagenul hidrolizat și colagenul nativ;
• colagenul tip I și tip II sunt importante în contextul sistemului musculo-scheletic;
• consecvența pe termen lung este mai importantă decât soluțiile de moment;
• suplimentele alimentare fac parte dintr-o rutină mai amplă și echilibrată.

Să beți colagen sau nu?

Răspunsul pornește de la informare. Înțelegerea tipurilor de colagen, a metodelor de procesare și a modului practic de administrare vă ajută să luați o decizie potrivită pentru dumneavoastră.

Alături de mișcare, obiceiuri sănătoase și un stil de viață echilibrat, colagenul poate reprezenta un adaos valoros în rutina zilnică, în special atunci când vă preocupă îngrijirea articulațiilor și menținerea mobilității pe termen lung.